Numim în mod obișnuit nuntă evenimentul prin care un bărbat și o femeie, după ce au hotărât întreolaltă înveșnicirea împreunei lor viețuiri, fac publică această hotărâre în fața lui Dumnezeu și a oamenilor. În fața Lui, pentru a primi o mare și trebuincioasă binecuvântare, în fața oamenilor ca bucurie a apropierii dintre ei, dar și ca un gest de onoare specială acordată invitaților considerați comunitatea cu care găsesc potrivit să împărtășească din această bucurie. Deși nunta nu este doar atât, ci și o viață ce începe aici și nu are sfârșit nici după sfârșitul biologic.

Miresa își proiectează imaginar nunta – de multe ori- încă din copilărie și bineînțeles cele mai focalizante gânduri se află pe rochie și pe buchet. Fără a fi neapărat conștientă, prin rochie – dar și prin tot ce poartă amprenta sa- ea ține celor de aproape un discurs despre sine, despre dragoste, despre viață.

Prin nuntă, tinerii se raportează la strămoși –respectându-le obiceiurile- dar și la Dumnezeu, sub a cărui oblăduire se așează de bunăvoie, chiar dacă nu sunt în acel moment chiar lămuriți cu toate cele.

Atât la biserică, cât și în celelalte momente importante ale ceremonialului de nuntă, mireasa ține în mână un buchet de flori, buchet ce la un moment dat va fi aruncat către fetele prezente care doresc să urmeze aceeași cale. Buchetul are o  simbolistică legată de frumusețe, de veșnicie, dar și de efemer, de feminitate, de puritate, de bucurie. Este aruncat cu dorința de a bucura și altă fată de frumusețea lui tainică, cu gândul la nunta ei viitoare.

Uneori, în dorința de a păstra acest buchet, mireasa comandă două buchete identice, iar la momentul aruncării îl folosește pe cel de al doilea.

Buchetul acesta este armonizat cu rochia miresei și o părticică din el odihnește pe reverul mirelui. Poate fi armonizat cu tematica nunții -fără a fi astăzi neapărat respectate niște cutume rigide- și de asemenea cu ambianța sălii. Sala este însă gătită după principii ce țin de decor și scenografie, iar nu după pricipii atât de personalizante și intime ca buchetul miresei.

Sursele de inspirație  pentru realizarea buchetului sunt practic infinite: buchete din nunți celebre, buchete ale starurilor, ale mamei și bunicii, ale viselor miresei, ale cadourilor oferite de mire pe parcursul iubirii celebrate astăzi, ale florilor preferate, ale operelor de artă cunoscute etc. Buchetul este un accesoriu deloc de neglijat, foarte personal, intim, care întregește personajul frumos compus din două persoane: mirii!

Ce sunt florile? Par a fi ceva din altă lume, o lume tainică și frumoasă care ne cheamă la ea prin acești mesageri delicați, parfumați, tăcuți, luminoși. Lumea florilor, o lume nenecesară vieții materiale, o lume a iubirii și a speranței.

Culorile din buchet sunt culori de pe rochia miresei, culori din dorințele ei, din visele ei, culori din primele flori primite… Rozul clasic, întrebuințat uneori până la epuizare este personalizat în nuanțe ce duc spre caisă, liliac, șampanie… Buchetul poate fi alb, pastel, viu colorat, poate fi realizat din flori mari, mici, dintr-o singură floare. Unele mirese amuzante și amuzate l-au făcut din fructe, din stele, din puf, din pene, din tull, din frunze, din pietre, din șuruburi, din…pisică. În buchet se regăsesc materiale de pe rochie: dantelă, perle, pietre, cristale, panglici etc.

În ce privește arhitectura buchetului, acesta se armonizează cu arhitectura și structura rochiei.  Rochia de prințesă cere un buchet rotund, voluminos –dar nu chiar riscant de mare- dens, finisat cu panglici sau fundă în ton cu materialele rochiei. Dacă rochia aceasta este scurtă și buchetul va fi mai năstrușnic, din flori mici de pildă, din culori mai vii, cu volume curajoase. O rochie minimalistă, cu o linie simplă cere un buchet cu formă liberă, rafinat, elegant, chiar o singură floare, dacă acest fapt o reprezintă mai bine pe mireasă. O rochie romantică, suplă, satinată se întregește frumos cu un buchet mic din flori delicate.

De reținut că nu toate florile sunt rezistente, așadar trebuie îngrijite corespunzător. Buchetul va sta în cazul acesta mereu în apă și va fi scos doar la momentele în care este nevoie de el. Unele flori sunt mai rezistente: anthurium, strelizia, orhideea. Altele sunt extrem de perisabile: hortensia se vestejește în trei ore.

Prețul florilor este iarăși o temă de discuție. Sunt flori scumpe: bujorul, unii trandafiri, lăcrămioarele, mai ales pentru faptul că se caută în extrasezon și sunt flori ieftine și frumoase, acelea folosite chiar în sezonul lor de înflorire și care nu mai au și cheltuieli de transport incluse. Fără a face complet abstracție de prețul lor, sugerăm ca dominantă să fie alegerea care să realizeze cel mai bine bucuria mirilor și a musafirilor.

Ca o concluzie, buchetul să fie complementar rochiei, să bucure, să fie insolit, armonios, proaspăt! După nuntă poate fi conservat, prin uscare, prin introducerea lui în silicon la întuneric și apoi plasarea lui într-o ramă, prin alte metode inventate de voi!

Flori și dor, nuntă cu spor!

Autor Marina Tudor